Wednesday 21 October 2020

De-aș fi o inimă aș vrea să-ți culci urechea peste mine s-auzi cum sunt pe jumătate tu, pe jumătate eu, pe dinafară înfășată de iubire, pe dinăuntru îndrăgostită.
De-aș fi o inimă aș aduna în mine atâta amintire cât sa-mi ajungă-n zilele strâmbate de ghinionul ce îmi este dorul tău.
De-aș fi o inimă aș cădea în podul tălpii tale, să-ți simt arsura pasului ce te grăbește înspre mine.
De-aș fi o inimă m-aș legăna cântând în pieptul tău atunci când mă stârnești cu vorbe dulci.
De-aș fi o inimă aș învăța să ocolesc păcatul de-a te lăsa în sânul lumii, să te îngroape din cuvinte cu minciună.
De-aș fi o inimă te-as aștepta acasă, să scutur de pe tine tot necazul și să te înțeleg cum nimeni nu mai poate.
De-aș fi o inimă aș fi bolnavă de noi doi și n-aș vrea leac să mă despartă într-o zi de tine.
De-aș fi o inimă, aș cere de la Dumnezeu să fiu inima ta. Să fiu eu casa ta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *