Wednesday 21 October 2020

Unșpe tipuri de babe de care te lovești în tramvai

blog acatrinei catalin

Este imposibil să urci în vreun tramvai fără să dai de ele. Nu, nu mă refer la bătrânele care stau liniștite pe locurile lor și își văd de treabă, ci la acelea care nu simt că trăiesc dacă nu se dau în spectacol, căci pe acestea le numesc eu babe.

Sigur, or fi și moșnegi care mai fac pretenții, însă eu, sincer, până acum nu am dat de nici unul. Ori sunt într-o ediție limitată și n-am găsit pe stoc, ori am noroc doar la femei. :)) Mai jos am pus cap la cap toate tipurile de babe pe care le-am întâlnit până acum în tramvai, singurul mijloc de transport în care îmi fac veacul.

  1. Baba care uită subit de durerile bătrâneții.

O vezi cum stă în stație, cu vreo sacoșă sau vreun căruț agățat de braț, liniștită până în momentul în care zărește la orizont o umbră de tramvai. Te întreabă cu tupeu ce număr e, îi răspunzi și după ce gândește un pic traseul, o și vezi cum se repezește spre mijlocul străzii încă dinainte ca tramvaiul să ajungă în stație. Înjură câteva secunde vatmanul că nu a oprit în dreptul ei și a pus-o să se deplaseze nițel, după care sfidează toată îmbulzeala din dreptul ușilor, pune o mână strașnică pe bara de la scări și dintr-o săritură, hop, a aterizat direct în mijlocul tramvaiului. Întregul număr (de care Nadia Comâneci probabil ar fi mândră) nu durează însă prea mult, pentru că misiunea sa abia acum începe.

  1. Baba care caută loc.

Nu știu dacă ați urmărit vreodată fața unei băbuțe care e în căutare de loc. Imediat cum urcă în tramvai se orientează stânga-dreapta și dacă – printr-o minune – mai sunt câteva locuri libere, se aruncă la propriu spre unul dintre ele, care să nu fie nici prea aproape de ușă („că-i curent, maică”) și nici prea în spate („acolo stau golanii, maică”). Dacă nu ajunge ea la timp, măcar pungile ei să răzbească, așa că uneori vezi cum mai întâi sunt aruncate niște plase pe scaunul de lângă tine, apoi apare și stăpâna lor aproape fără suflare.

În cazul în care tramvaiul e plin, iată cum se procedează, conform „Statutului organic al babelor”: se alege una bucată băiat tănăr (de preferabil să nu fie student, „că ăștia sunt nesimțiți, nu știu ce-i învață acolo, la școală”), apoi te proptești în dreptul lui și în cazul în care nu te observă prefă-te că ți-e rău, începe să tușești, să oftezi sau să foșnești ceva. Crede-mă, nu ai cum să nu cedezi în fața babei care e în stare într-un final să se urce pe tine, așa că mai bine te ridici la timp și îi cedezi locul, fără să aștepți vreun „Mulțumesc!”, pentru că nu-l vei auzi vreodată.

  1. Baba care predă între două stații educație civică.

Dacă nu ești slab de înger – ca mine – și refuzi totuși să dezertezi, e bine de știut că baba supremă are mereu pregătit planul B (cu B de la babă, desigur): apelează imediat la morală, etică, cei 7 ani de acasă și reușește de te face cu ou și cu oțet. Îți vorbește despre ce înseamnă respect, despre faptul că părinții tăi nu-s în stare nici măcar să te educe, că după o viață întreagă de muncă tu o lași să stea în picioare etc. etc.. Csf? N-ai csf. Până la urmă te ridici cu speranța că așa o faci să tacă, îți pui rucsacul de 10 kile în spate și te rogi să nu prinzi prea multe semafoare roșii. NU ÎNCERCA SĂ TE ÎMPOTRIVEȘTI. POATE AZI REUȘEȘTI, DAR MÂINE BABA ÎȘI VA LUA REVANȘA!

  1. Baba arogantă.

Te săgetează din priviri, mustăcește, își suge măselele și oftează. Te ridici încet și resemnat, după care îi faci semn să ia loc. Se uită la tine, apoi aruncă un ochi spre scaunul proaspăt eliberat la care a năzuit atâta timp, apoi se uită din nou la tine și îți spune nepăsător „Nu vreau! Stai jos, că mă descurc!”. Cred că cele mai enervante babe sunt acestea, care nu știu să fie recunoscătoare, ci mereu nemulțumite și batjocoritoare, de-ți vine să lași politețurile la o parte și să le pui obligat să ia loc, căci nu te-au înnebunit degeaba cu teorii, înțepături și ifose.

  1. Baba care își organizează toată viața în tramvai.

Face rost de scaun, își trage duhul, apoi începe să scoată de prin fundul plaselor câte o rețetă pe care încearcă să o citească, la care mai adaugă niște tablete cu pastile și niște ziare. Se uită la toate în același timp, începe să desfacă gazeta, împunge pe cineva cu degetul și îi cere să-i spună cum se numește medicamentul, își scoate portofelul în care înghesuie prescripția de la doctor, apoi mai scotocește prin bagaje după alte lucruri, neștiind nici ea ce anume caută. Timpu-i prețios (mai ales la vârsta ei), așa că nu poate sta degeaba până la rond, nu?!

  1. Baba care vorbește la telefon.

După ce își așază toate acareturile în bună rânduială, deodată auzi cum îi sună telefonul lăsat (nu uitat) cu volumul la maximum. Vei asculta tonul ei de apel cel puțin jumătate de minut, până se lămurește cine o sună și apasă „pe verde”. De ai ghinionul să mergi de la un capăt de linie la celălalt, vei avea ocazia să reții toate știrile posibile: cine a murit, cine s-a căsătorit cu cine, cât de frumos a vorbit părintele la predica de acum 5 duminici, ce-i fac copiii și nepoții și tot felul de alte bârfe. Nu te bucura că nu s-a așezat nicio babă lângă tine, pentru că atunci când vorbește la telefon, poți să fii și la 50 de metri distanță că tot ești martor la discuții, de aceea NU-ȚI UITA CĂȘTILE ACASĂ!

  1. Baba care abia așteaptă să se întâmple ceva rău, nu contează ce.

M-am urcat de curând într-un tramvai, încercând să ajung la timp la autogară. La un moment dat, vatmanul din neatenție sau mânat de instinct a greșit macazul și o luase pe un alt traseu. Un milimetru făcut în altă direcție decât cea potrivită a fost îndeajuns să declanșeze un cor cârd de babe care au început la propriu să huiduiască. Deși a fost o greșeală neînsemnată, care a dus doar la o întârziere de vreo două minute, toată călătoria au trăncănit femeile acelea din gură, încât îmi venea să le strâng de gât numai să tacă.

  1. Baba care suferă după comunism.

Se uită la tine, te vede că ești născut după ’90, dar nu-i pasă, tot îți spune ce bine mai era pe vremea lui nea’ Nicu. Din ce mai ține ea minte de pe la congresele ceaușiste și din ce a mai trăit scoate de la naftalină și îți ambalează o povestioară demnă de Epoca de Aur, o poveste ce merită aprobarea ta de om chinuit de soartă. Așa că dă din cap des, zâmbește când zâmbește și ea, prefă-te că ai înțeles și cam atât. De asemenea, e important SĂ NU ÎI SPUI LA CE LICEU SAU FACULTATE studiezi, căci nimic nu e mai plictisitor ca o nesuferită care turuie despre cum se făcea carte odinioară.

  1. Baba care o face pe-a inabordabila.

Sunt și babe care ocupă locul din fața ta și te cântăresc din priviri încontinuu, până când te simți stânjenit și te uiți și tu spre ea. În acel moment își mută grăbită privirea pe geam și se arată preocupată de ce se mai întâmplă pe afară, în timp ce coada ochiului ei nu te slăbește deloc. N-am idee cum crede că arată, însă pot să spun că nu e într-atât de apetisantă încât să mă facă să par interesat, ci mai degrabă să mă gândesc dacă nu cumva a venit vârsta la care ar trebui să mă însor… sau cel puțin să sper la asta.

  1. Baba care se întâlnește cu altă babă.

Crezi că o singură babă e insuportabilă? Ce părere ai de două sau mai multe la un loc? Mare păcat să nimerești în mijlocul unei șuete între babele din tramvai. În acele momente, crede-mă, sunt în stare să desființeze și perfecțiunea, în timp ce blesteamă și-și fac cruce când trec pe lângă vreo biserică. FEREȘTE-TE DE VIZORUL UNOR ASTFEL DE „ȘEDINȚE”, că până la Dumnezeu te mănâncă ele.

  1. Baba nerăbdătoare să coboare.

Când într-un final decide că e timpul să mai ia niscaiva aer, se ridică cu o stație înainte și se înfinge țanțoșă în dreptul ușilor, stând nerăbdătoare și mult prea plină și mulțumită de ea. Când instinctul șubred îi spune că se apropie tramvaiul de stația potrivită apasă cu insistență de zeci de ori butonul pentru deschiderea ușilor, se enervează, apoi apasă iar de câteva zeci de ori, până se deschid și coboară îndepărtându-se de tramvai, nu înainte de a arunca o privire sfidătoare către oglinda vatmanului, ca semn de nemulțumire că ușile alea nenorocite nu s-au deschis chiar la când trebuia.

Pentru hateri și lupii moraliști: știu, acum toți cei „mai bogați cu duhul” vor spune că nu mă gândesc că într-o zi voi fi și eu un moșneguț ce va hoinări pe drumuri la ore de vârf. Să știi că mă gândesc cu jind, dar mă consolează faptul că nici tu nu mai ai mult până acolo. 😛

1 comment

  1. Genial!Spre norocul meu nu am intalnit toate tipurile de babe,desi merg mereu cu tramvaiul 🙂 dar e foarte adevarat ce ai scris…totusi,sa nu uitam, mai sunt uneori si cateva ,,babe” dragute,de treaba,alaturi de care calatoresti de placere 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *