Wednesday 21 October 2020

Ți se încrețește fruntea citind Arghezi

blog acatrinei catalin

Vindecă-mă, suflete.

Vin-acasă, suflete.

Adu leacuri, suflete.

Te crucești citind Arghezi. Nu mi-a plăcut deloc multă vreme, chiar l-am găsit dezgustător în multe versuri și l-am privit ca fiind un om care doar se joacă de-a poezia. Abia după liceu l-am înțeles cu adevărat, când bacalaureatul trecuse și m-am decis să-i dau o șansă.

Primisem cadou un volum de-al său (chiar cel din imaginea de mai sus) și m-am apucat să îl citesc de la coadă la capăt. „Printre psalmi” e o antologie de creații argheziene ieșite din tipare, deoarece metaforele nu vorbesc despre imagini, ci despre stări de spirit. Arghezi încearcă în mod vădit să vorbească cu și despre Dumnezeu prin poezie.

Este un văl de mister peste versurile sale, care altfel le pricepi dacă le citești la o cafea în mall și altfel le tâlcuiești după un moment de cugetare cu tine și cu Dumnezeu.

Poetul nu dă nicio clipă la o parte ritualul bisericesc cunoscut de oameni, ci se folosește de el pentru a prezenta anumite situații în care se poate afla sufletul, de aceea cuvinte precum „vecernie”, „denie”, altar”, „tămâie” sau „clopote” sunt des întâlnite în carte.

Nu voi face acum o cercetare amănunțită despre ce presupune opera lui Arghezi, pentru că vă las să descoperiți voi, însă pot spune doar că el poate fi înțeles cu adevărat abia după o anumită vârstă a cititorului și după un anumit nivel de cunoștințe literare. Am testat asta, încât am citit aceleași poezii și la oameni care au studiat pentru bac autorul, și la cei care nu au deschis niciodată o carte de-a lui, la cititori înrăiți, precum și la oameni mai în vârstă. Fiecare a înțeles altceva, mai exact cei mai tineri au văzut doar secvențele create de cuvinte, iar cei mai în vârstă sau care citesc mult au trăit și au gândit fiecare vers, cuvintele fiind emoție.

De aceea spun că ți se încrețește fruntea citind Arghezi. Te uimește, te intrigă, te cheamă să cugeți, adesea poemele sale te și încuie. E un poet cu iz de teolog, un izvor de mister.

În altar sfâșesc și-ncep

Cele ce nu se pricep.

(Una sută una poeme)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *